Dosarele Tricolorul

RealXyll · Trimis: 20/01/2007 23:43 Titlul subiectului: Dosarele Tricolorul

Dosarele Tricolorul
Eminescu - intre nationalism si europenism

La 15 ianuarie 1850, în Calea Lactee a culturii si literaturii universale a aparut o noua stea care avea sa poarte numele de "Luceafarul poeziei românesti", Mihai Eminescu. Nascut pe plaiuri moldave, lînga "lacul cel albastru" si "codrii de argint", a avut o copilarie leganata de legende, dar si ancorata în realitatea satului românesc. Adesea, colindînd pe dealuri, asculta cîntecul de jale al buciumului, ecou al vietii grele a taranului român vesnic nedreptatit. Sîntem coplesiti de maretia si complexitatea operei demiurgului, de aceea vom puncta, secvential, cîteva aspecte. Eminescu ne-a învatat ce este dragostea de neam si tara, aratîndu-ne motivatia perpetua a apararii "mosiei strabune" prin vorbele lui Mircea cel Mare "eu îmi apar saracia si nevoile si neamul" si ca "iubirea de mosie e un zid care nu se înfioara" de nici un pericol, ca pamîntul acesta a fost, deseori, tinta lacomiei, încît "împarati pe care omenirea nu putea sa-i mai încapa au venit si-n tara noastra si-au cerut pamînt si apa".

Lacomia dusmanilor s-a lovit de fermitatea si vitejia neamului românesc si "cum venira se facura toti o apa si-un pamînt ", "risipite se împrastie a dusmanilor siraguri". La pericolul invaziei straine, este invocat marele Stefan Voievod: "Stefane Maria ta, tu la Putna nu mai sta,/ ...Tu te-nalta din mormînt, sa te-aud din corn sunînd si Moldova adunînd./ De-i suna din corn odata, ai s-aduni Moldova toata,/ De-i suna de doua ori îti vin codri-n ajutor,/ De-i suna a treia oara, toti dusmanii or sa piara". În scrierile sale, Eminescu a înfierat coruptia si demagogia politicienilor, apelînd la singura solutie de salvare a societatii "Cum nu vii tu, Tepes Doamne, ca punînd mîna pe ei,/ Sa-i împarti în doua cete: în smintiti si în misei". Trebuie subliniat ca Eminescu a trait si construit în secolul al XIX-lea, secol al cristalizarii sentimentului national, secol al natiunilor. Prin geniul sau, Eminescu a depasit însa granitele nationalului si temporalului, integrîndu-se în spiritualitatea europeana si universala. Pigmeilor politicii românesti de azi le este rusine ca sînt români, în contrast de proportii cosmice cu Eminescu, care îsi exprima dragostea si mîndria - "iubesc acest popor bun, blînd, omenesc, pe spatele caruia diplomatii croiesc harti si razboaie, zugravesc împaratii despre care lui nici prin gînd nu-i trec" -, cu Eminescu care priveste cu entuziasm si încredere la destinul acestui neam - "La trecutu-ti mare, mare viitor!.../ Caci ramîne stînca, desi moare valul, dulce Românie, asta ti-o doresc". Sîmbata, 13 ianuarie 2007, Organizatia de Soții a Partidului România Mare-Filiala Iasi a omagiat aniversarea nasterii lui Mihai Eminescu, "poetul nepereche", "cel mai ales dintre scriitorii acestui neam, care a îmbogatit ritmul, rima si expresia artistica, dînd cuvintelor simple valoare noua, prin opera sa evadînd din national în universal".

Tema simpozionului a fost "Eminescu, între nationalism si europenism", o tema de actualitate, daca ne gîndim ca astralul a decis ca europarlamentarii interimari ai PRM sa adere la grupul Nationalismului Luminat din Parlamentul European. Simpozionul a fost deschis de d-na prof. univ. dr. ing. Olimpia Blagoi, presedinta OFRM a Municipiului Iasi si presedinta Comitetului de organizare a evenimentului, dorind participantilor un an ronic pe toate planurile de activitate si, în mod special, solidaritate, consecventa si entuziasm în activitatea politica a Filialei Iasi. D-na prof. univ. dr. ing. Maria Apostolescu, presedinte interimar PRM Iasi, a felicitat ideea de a se dezbate o tema atît de fierbinte, în preajma aniversarii celui care a fost "un cugetator, un luptator, un profet", dupa cum intuise si Nicolae Iorga. În întâia parte s-au prezentat lucrarile care au ilustrat ca subiectul s-a dovedit deosebit de atractiv, animînd multiple si diverse opinii. Amintim cîteva lucrari care au stîrnit un viu interes. D-na ing. Ioana Calance, presedinta OFRM Iasi si vicepresedinta Comitetului de organizare a simpozionului, a punctat cîteva "Repere biografice" care au fundamentat, dirijat si perfectionat pe poetul, filosoful si gînditorul politic Mihai Eminescu. În lucrarea "Românii si europenismul", d-na Antoneta Vlaicu, vicepresedinta OFRM Iasi, arata ca "românii au fost dintotdeauna purtatorii unei constiinte europene, argumentele fiind originea etnica, istoria, cultura, viata spirituala". Trece în revista, apoi, evenimentele istorice, orientarile domnitorilor si ale oamenilor de cultura care atesta ideea de unitate europeana din viata politica si spirituala a românilor, cu concluzia: "între noi si popoarele continentului nu pot fi evidentiate frontiere de civilizatie si obiceiuri, de mentalitate si traire". În final, autoarea apeleaza la gîndirea clarvazatoare a lui Mihai Eminescu: "chestiunea româna e o chestiune europeana si daca puterile europene ar sacrifica interesele României ar nesocoti interesele lor proprii, acesta este rezultatul faptelor istorice". Dl. prof. Liviu Cracana subliniaza, în lucrarea "Eminescu despre europenizarea României", ca "Eminescu era convins ca natiunea se poate adapta rigorilor lumii moderne, dar cu conditia de a-si conserva fondul existentei sale particulare". "Este falsa si paguboasa ideea ca, singura, libertatea este suficienta spre a-i ridica pe români pe treapta civilizatiei.

Edificarea institutiilor libertatii fara domnia moralei este o contradictie pe termen lung". În final, autorul concluzioneaza: "Rezistenta la eroziunea timpului a operei politice eminesciene se explica prin diagnosticarea lucida a efectelor perverse ale capitalismului în România. Iar cum acest capitalism nu s-a finalizat integral niciodata la noi, ca într-o poveste fara sfîrsit, Eminescu ramîne contemporanul nostru". "Actualitatea gînditorului politic, Eminescu", propusa spre dezbatere de d-na prof. univ. dr. ing. Olimpia Blagoi, demonstreaza înca o data ca "toate gîndirile, toate simtirile lui Eminescu converg spre un punct central: natiunea". Cunoscînd toate tinuturile românesti, Mihai Eminescu gaseste acelasi suflet pretutindeni, în Bucovina natala, în Ardeal, Banat, ca si în Muntenia, dar nu-i uita nici pe românii de la sud de Dunare. Aminteste guvernelor românesti ca au datoria de a asigura libertatea religioasa si scolastica a acestor români, ceea ce a ramas valabil pîna în zilele noastre. Unii denigratori au zis ca Eminescu ar fi fost antisemit. Total gresit, căci Eminescu nu este antisemit de principiu, dupa cum ilustreaza si exemple din viata particulara. Astfel, Eminescu, la Botosani, mînca la cîrciumarul Wexler, care declara invariabil: "Nu-mi datoreaza nimic! Îi dau de mîncare pentru ca-l iubesc!" Între rabinul-filolog Gaster si Eminescu erau legaturi din cele mai trainice, deoarece Gaster îl pretuia enorm ca om si ca poet. Istoria a aratat ca toate guvernele care au avut necesitate de o diversiune pentru a-si justifica impasul lor în istorie l-au etichetat pe Eminescu de extremist

Însa adevarul este bine cunoscut, ca dovada ca, la "Întîlnirea Scriitorilor Români din întreaga lume", la prima ei editie, în 1995, s-a spus "în bibliotecile personale ale evreilor din Tel Aviv se afla mai multe volume de poezie ale lui Mihai Eminescu decît în toata România. Evreii îl iubesc ca poet si îl vor iubi". Eminescu se pronunta pentru convietuirea poporului român cu alte rase si nationalitati, dar cu pastrarea si respectarea identitatii nationale, avînd o atitudine critica fata de interventiile straine: "Nu zicem ca sub cerul acestei tari sa nu traiasca si sa nu înfloreasca oricîti oameni de alta origine. Dar ceea ce credem e ca tara, elementul national sînt în linia întîi si ca e scris în cartea veacurilor ca acest element sa determine soarta si caracterul acestui stat". D-na ing. Angela Rotaru, presedinta interimara PRM Iasi, în "Actualitatea conceptiilor politice ale lui Eminescu", spune: "critica virulenta, exacta si pertinenta adusa de Mihai Eminescu liberalilor aflati la vigoare la acea data se potriveste atît de bine actualei aliante aflate la guvernare în România, încît ai impresia ca Eminescu, calatorind în timp, tocmai si-a publicat articolul în ultimul numar pe 2007 al revistei «România Mare!»", pentru ca scriitorul înfiereaza, dar arata si solutia: "Curatita de patura de paraziti, natia îsi va veni în fire". "De ce Eminescu?", ne întreaba d-na Elena Fecioru, presedinta OFRM comuna Ezareni. Pentru ca, tot autoarea raspunde: "generos, el a ales sa scrie în limba româna, cînd mediul pluri-lingual si pluri-cultural din tinutul natal îi oferea si alte variante, ceea ce ne da mîndria unui autentic popor ales ". "Eminescu, ortodoxia si Europa unita" a fost un subiect interesant, propus de dl. dr. Mugur Manole. S-a aratat ca viata spirituala în ortodoxie penduleaza între sfintenie si realitatile vietii, "între cer si pamînt", ca ortodoxia a favorizat creatia spontana, bunul anonim, folclorul. "Cele mai înalte, cele mai complexe si cele mai felurite culturi populare din Europa apartin popoarelor ortodoxe", scria Lucian Blaga. În aceste conditii istorico-religioase, românul se afla în raport de supunere fata de destin, convins si încrezator ca binele si raul îi sînt date dupa o lege sfînta. În acest mod, ortodoxia îl fereste de disperarea anihilanta. Cu toate acestea, poporul român a suportat o adevarata criza în ultimele patru secole, marcate de expansiunea diferitelor imperii vecine, criza ce se mentine în diverse forme, transformîndu-se de la o generatie la alta.

Integrarea în Europa este sansa poporului român de a se dezvolta ca stat, chiar daca unele configurații nu se adapteaza deplin la matricea lui. În opera lui Eminescu pot fi evidentiate influentele catalitice ale culturii germane si ale culturii franceze asupra spiritualitatii nationale, însa duhul eminescian este permanenta inconstienta a determinantelor autohtone. În acest fel, Eminescu este mai aproximativ de ideea europeana, prin el însusi. D-na ing. Octavia Vizitiu a oferit cîteva pareri ale lui "Nichita Stanescu despre Eminescu", apoi dl. pictor Mihai Cotovanu a facut o ampla si documentata trecere în revista a conceptiilor filosofice despre "Unitatea continental-statala, de la Platon la Eminescu ". Temele abordate au generat numeroase dezbateri ideatice si interventii, din care remarcam replica dura data de dl. Cornelu Vadim Tudor în una din poeziile sale, la contestarea valorii lui Eminescu de catre impotentii culturii actuale, poezie citita de dl. dr. Corneliu Harnagea. Referitor la nationalismul lui Eminescu, dl. ing. Gheorghe Zvîncu arata: "Nationalismul lui Eminescu nu este sovinist, este un nationalism luminat, cu toata pasiunea ce o pune în apararea poporului român. Scriitorul arata acelasi respect fiintei si drepturilor altor popoare si întrevede probabilitatea ca natiunea româna sa fie salvata printr-o confederatie de popoare în care, dupa cum afirma poetul, "egalitatea nationalitatilor si a limbilor pe indiferent ce teritoriu se vor afla ele, va fi un lucru principal, iar formatiunile de state secundar". Dl. col. (r) Radu Neculai a citit din poezia social-politica a lui Eminescu, pe fondul muzical al cîntecelor pe versuri de Eminescu, interpretate de doi trubaduri, Ion si Doina Aldea Teodorovici. Partea a doua a întîlnirii a adus o emotionanta si placuta surpriza pentru sase membri PRM, care au primit Diploma de excelenta pentru întreaga activitate: Antoneta Vlaicu, Victoria Zaharia, Eugenia Rosu, Corneliu Harnagea, Ioan Horez, Constantin Zgardan. În numele celor premiati, a multumit dl. dr. Corneliu Harnagea, presedintele unei organizatii din Municipiul Iasi. Domnia sa a aratat ca "globalizarea ameninta sa ne smulga neamul din radacini, asa ca, pentru mine, gînditorul politic Eminescu trece înaintea poetului. Trebuie sa gasim mijloacele ca natiunea româna, creatoare de valori spirituale, sa supravietuiasca. Fiul meu, scolit la cele mai înalte trepte ale Universitatii Al. I. Cuza din Iasi, este acum creator de valori stiintifice pe meleaguri mult prea departe de Uniunea Europeana, de România".
Prof. univ. dr. ing. Olimpia Blagoi,
Ing. Ioana Calance,
Prof. Liviu Cracana
_________________
Nu exista oratori mai mari decit aceia ai adevarului rostit cu indignare. (Victor Hugo) [URL=http://imageshack.us] Dosarele Tricolorul Dosarele Tricolorul

[/URL]
www.api-orhei.com